Cu vreo luna inainte nu o simti si nu te gandesti la ea. In continuare mergi la birou, iti faci treburile, iti stabilesti prioritatile. Apoi mai trec 2 saptamani. Si incepi sa te gandesti. Asa, putin cate putin … Si cheful de munca dispare gradual. Cu o saptamana inainte, deja intri in panica. Sunt prea multe de facut si parca nu se mai termina. Cheful de munca scade dramatic. Iti vine sa le lasi pe toate balta si sa fugi.
Vorbesc despre starea de dinainte de concediu.
Azi mi-am depus cererea de concediu. Si deja am inceput sa simt altfel. De obicei aman cat pot de mult momentul “cererii”, pentru ca stiu clar ca din ziua aceea nu ma mai pot concentra pe ceea ce fac (ok, de acord, am momente din astea in orice perioada a anului, dar inainte de vacanta de vara parca devin mai multe si mai acute).
Ma enerveaza la maxim ultima saptamana. Cea in care ies la iveala toate lucrurile neterminate, taraganate, si care brusc devin importante si trebuie finalizate. Ca doar nu vrei sa pleci in concediu stiind ca te asteapta treaba de facut la intoarcere. Si nu, nu le face nimeni in locul tau, cat timp esti tu la piscina. Pe bune
Tin minte ca intr-un an am stat in vinerea de dinainte pana la ora 10 seara la birou ca sa inchid registrul de casa si sa las toate actele in ordine (da, pe vremea aia faceam si contabilitate
). Am lasat instructiuni clare fiecaruia cu ce are de facut pe perioada absentei mele. Am scris mailuri, am explicat. Am pierdut timpul. Cand m-am intors nu facuse nimeni nimic. Sau daca au facut ceva, mai rau au incurcat lucrurile.
Si ma mai enerveaza ceva: prima zi dupa concediu. Ti-ai iesit din ritm, nu mai stii de ce trebuie sa te apuci mai intai, esti inca obosit dupa peripetiile vacantei (cine zice ca se odihneste in concediu, mai ales daca se duce la mare, minte; numa’ drumul si tot te obosesti). E bine sa te intorci din calatorie sambata, ca sa ai timp sa se dezmeticesti duminica.
So, am intrat oficial in starea de dinainte. Evident ca au mai intrat in starea asta si altii de prin firma. Si toata lumea se chinuie sa termine ce are de facut. Asta inseamna ca se incing spiritele, se fumeaza mai multe tigari, apar nervi, apar frustrari, etc. Pai na … sa simti ca meriti concediul ala, ce naiba
PS Fingers crossed sa aprobe il cappo di tutti cappi …
iulie 16, 2008 la 2:20 pm
Siii… unde mergi pana la urma? In concediu vreau sa spun…
iulie 16, 2008 la 3:31 pm
Habar n-am. Astept propuneri.
iulie 16, 2008 la 6:11 pm
Asa e! Eu de obicei cand ma intorceam in septembrie la scoala, nici u mai stiam sa scriu :))
iulie 16, 2008 la 9:48 pm
vacanta placuta iti spun de acum
stiu si eu cum este in prima zi de dupa concediu creierul e tot acolo pe plaja, plecat cu sorcova. si chestia asta se intampla peste tot in lume.:)
iulie 16, 2008 la 11:02 pm
Aoleu, si tu ai uno di quelli come capo? (italian adica)
iulie 17, 2008 la 12:03 am
fetelor, va face oferte pe care nu le puteti refuza? ca pe mine la asta ma duce gandul cand vorbiti asa de italieni.
iulie 17, 2008 la 12:07 am
Si mi-a aprobat cererea pana la urma. Parafrazand … he can’t refuse me
Sunt irezistibila 
iulie 17, 2008 la 12:08 am
Ursulica, iar n-ai somn si bantui p’aici?
iulie 17, 2008 la 1:02 am
nu stiu ce sa mai zic, m-ai prins, gata nu mai bantui, ma duc pe site la realitatea sa citesc stirirle. bonna notte, signorina.
iulie 17, 2008 la 8:36 am
Ciupercutzo, ai o leapsa de la mine! asta asa…inainte de concediu!
iulie 17, 2008 la 9:03 am
@codobelce, nu-i bai … poti sa bantui. Ii tii de urat blogului.
Dar tu la miezul noptii citesti stiri???? Trebuie neaparat sa avem o discutie serioasa Mr Bear
@Oana: am vazut-o, dar nu prea stiu ce sa raspund la ea. Ma gandesc.
iulie 17, 2008 la 9:19 am
pai citesc atunci sa fiu eu sigur ca sint stirile proapete
iulie 17, 2008 la 9:23 am
ja ja .. sure
iulie 17, 2008 la 12:31 pm
stii cum am citit eu prima oara titlul? “starea de dinastie”
iulie 17, 2008 la 12:47 pm
Yeap, I’m a Queen and this is my kingdom
PS eu citeam ieri pe mess ‘erectii’ in loc de ‘corectii’. Asa ca tu esti nevinovat ca o turturea …
iulie 17, 2008 la 2:13 pm
Haideți oameni buni, voi în ce medii/firme/companii lucrați?
O fi nerăbdarea să pleci către locația mult visată, dar sincer niciodată nu mi s-a părut că nu mai am nici un chef de muncă.
În schimb, la întoarcere, o resimt din plin… Îmi ia cam 1 sau 2 săptămâni până să îmi intru iar în ritmul de lucru.
iulie 17, 2008 la 2:24 pm
Tu esti un caz fericit atunci
Nu e neaparat lipsa de chef. Doar ca se aduna mai multe de facut pe ultima suta de metri si presiunea e mai mare. D’aia zic ca imi vine sa le las balta si sa fug
Iar in timpul asta eu lucrez si la un manual. Deadline-urile s-au scurtat brusc. Iar eu am chef sa zac si sa dorm. Da’ sa nu mai spui la nimeni 
Imagineaza-ti ca am 3 colegi programatori care urmeaza sa plece in vacanta, toti au proiecte de predat si toti vor sa le testez eu. Trag de mine din toate directiile
iulie 17, 2008 la 5:51 pm
mai rau e ca in prima zi de dupa concediu, ziua in care inca te crezi pe plaja (am venit de cateva zile si inca ma cred pe plaja…deh la mine dureaza mai mult)…iti sar toti in cap, sau asa pare ..probabil ei continua in ritmul normal pe cand tu esti in pom (eu, cel putin):P
iulie 17, 2008 la 6:04 pm
Pai normal, te iau de proaspata
Ca doar te-ai odihnit in concediu, nu? 