Probleme, chestii, socoteli

Cand treci printr-o perioada naspa, ai doua variante: sa stai in casa sa bocesti (been there, done that) sau sa faci haz de necaz (sa cauti orice iti aduce un zambet pe buze). Bine, mai exista si varianta in care te plangi la toti prietenii si, eventual, afli ca unii au probleme mai grave. Pana la urma o solutie la problema ta tot apare, indiferent daca plangi sau daca rizi.

Eu am incercat toate variantele posibile. Am bocit, m-am plans la colegi si la prieteni, m-am imbarbatat singura, m-am lamentat, am discutat problema pe toate partile, am ris, am bocit iar, m-am sfatuit cu oricine mi-a iesit in cale, am cautat informatii pe net, am discutat pe messenger, am ris, am dat telefoane, etc, etc, etc. Am descoperit zilele astea ca am foarte putini prieteni. Genul ala de prieteni cu care sa poti vorbi orice. Si, sincer, m-am ofticat. Mi-am dat seama ca am investit timp si sentimente aiurea. Ca pana la urma te ajuta la necaz cine VREA, nu cine VREI tu. No, asta e, nu are rost sa ma consum aiurea. Dupa cum ziceam pot sa plang sau pot sa rid. Si eu aleg ultima varianta.

Am ris zilele astea ca nebuna. Am citit bancuri, am vorbit toate aberatiile pe messenger, m-am uitat la comedii sau la filmulete cretine pe youtube (dovada ca am postat ieri filmuletul acela).

Pana azi eram convinsa ca problemele mele sunt grave. Dar … of … exista cineva pe lumea asta care are cu adevarat un necaz. Si omul acesta a strigat dupa ajutor. O multime de semeni i-au raspuns, dovada ca bunatatea nu a disparut complet de pe pamant.

Ma vei intreba ce problema are omul asta. Pai uite:

Pentru pauza de pranz

Daca ati muncit prea mult si aveti chef de o pauza, urmariti filmuletul de mai jos. S-ar putea sa vi se faca pofta … Na, acu’ sa nu ma injurati Pe mine m-a amuzat … si mi s-a parut ingenioasa ideea …

E cu sex! Deci daca e sefu’ pe langa voi, amanati vizionarea …

I love internet

In seara asta am fost fericita ca s-a inventat internetul. Am fost fericita ca au aparut forum-urile (da, alea de gagici!) si blogurile. Pentru ca in decurs de 3 ore de cautari, am aflat informatii ce mi-au schimbat viata. Si vorbesc cat se poate de serios. In decurs de 3 ore am trecut de la disperare la speranta.

Din site in site, am nimerit pe niste forum-uri, apoi am aflat un nume, de la nume am gasit si alte informatii … si tot asa. Am ajuns pe un blog (da, un “amarat” de blog pe wordpress -  asta e pentru aia care nu s-au convins inca de utilitatea blogurilor) numit SanatateaTV. Aici am gasit o multime de informatii si am ajuns pe un alt site SanatateaTV.ro unde se pot urmari transmisiuni ale unor interventii minore (sunt filmulete in care ti se explica exact in ce consta operatia).

Nu stiu cine se ocupa de blog sau de site (au si forum), dar vreau sa le multumesc! Evident ca informatia de pe net NU exclude vizita la un medic, dar e bine sa ai cat mai multe informatii. Pentru ca de foarte multe ori, medicii nu iti prezinta toate alternativele …

A ‘nnebunit lupu

Adica eu.

Primesc o gramada de spamuri pe mailul de la birou. Habar n-am de ce sunt asa de multe sau de ce nu face nimeni nimic ca sa le opreasca. Alta era ideea. De obicei le ignor. Sau mai bine zis, convietuim pasnic. Ele stau cuminti in “Junk”, eu le bag in seama uneori cu un CTRL+A delete. And everybody’s happy.

Azi de dimineata am vrut sa fac obisnuita ‘toaletare’ a emailului si sa le tratez cu un delete pasnic si prietenos. Da’ nu stiu cum mi-au ramas ochii pe subiectele emailurilor. Stateau aranjate unele sub altele si imi spuneau o poveste Iote:

Give your partner loving stimul! (always)
See for yourself how it works. (incercam, incercam )
Somebody loves you. (sure)
Aim for great succes. (ihi)
For you … sweetheart! (blushing)
Your measurement calls for improvment (baaaaaaaaaa .. nu fi nesimtit, ‘masuratorile’ mele sunt ok, da? ) .
I want you, I need you, I love you (jur ca am asa ceva in Junk ).
Act your fantasies out. (o stii el ceva )
Never lose hope to get it bigger (whaaaaaat??? ok  )
Celebrate a victory in love. (sampanie, va rog)
Dare to ask for more! (yes sir!)

As putea sa jur ca sunt mesaje cu adresa … Well, it’s just spam La tine cum suna povestea?

PS Clar, am innebunit! DELETE all and back to work.

 

Bai ce bine era cu samitu’

Asta e replica zilei. Incepand de azi dimineata, traficul din Bucuresti a luat-o razna. Parca mai mult ca de obicei. Cauze: bugetarii au inceput lucrul dupa mini vacanta de “samit”, ploaie, semafoare care nu merg.

La intersectia Pantelimon cu Iancului nu mergea azi dimineata nici un semafor. Coada de masini se intindea pe juma de kilometru (daca nu si mai mult - ca nu vedeam capatul). Maica-mea a plecat spre spital pe la 9 fara un sfert (ma rog .. la ora aia am lasat-o eu in statia de tramvai), iar la ora 11.00 m-a sunat tata sa ma intrebe de ce nu a ajuns mama (drumul asta se face in mod normal cam in juma de ora). Pai pentru ca erau blocaje, iar pe Sos Fundeni se mergea bara la bara. Drept pentru care mama s-a dat jos din autobuz si a luat-o pe jos.

O prietena imi spune cu naduf ca a facut 3 ore jumate pana la serviciu (Pipera).

Eu am noroc ca lucrez aproape, dar mai toti colegii mei au intarziat azi. Parca era mai bine “de samit”, nu? Cred ca pana la urma solutia ar fi sa ne ducem cu randul la serviciu sau sa circulam cu deltaplanu’. Sau mai bine lucram toti de acasa. Nu mai iese nimeni pe strada si comunicam via internet

The Job

Intr-o perioada, daca mergeai dimineata la 5 in fata la Unirea (la hala), gaseai o gramada de ‘zilieri’ ce asteptau sa apara vreun patron care sa-i angajeze pentru diverse munci necalificate. Nu mai stiu cum e acum. Dar sunt convinsa ca exista locuri in Bucuresti unde se aduna oameni in cautare de job pentru ziua respectiva. Eh, uite ca nu numai la noi se intampla … Vin vremuri grele. Chiar si pentru programatori (you must speak java  ). Un filmulet mai jos.

Monday morning fun

Un coleg mi-a trimis filmuletul asta de dimineata. Un papagal cool Il cheama Einstein Enjoy!

 

 

Leguma

Asa am fost azi. Din cauza durerilor de spate, ma misc greu si nu pot sa stau pe scaun. Chiar nu stiu cum o sa stau maine 9 ore la birou. Am zacut in pat si m-am plictisit cu televizorul. Bai frate, nimic interesant de vazut duminica.

Mi-am rasfoit blogul. Am citit in special ce am scris anul trecut. Hmmm… parca a trecut un secol. Si parca nu eu eram personajul … Aveam nedumeriri (cate de actuale par), scriam despre prieteni (parca acum au disparut toti), ma uitam spre trecut , imi analizam pornirile cameleonice si, mai recent, vorbeam de fericirea-surogat. Au trecut cateva luni si nimic nu s-a schimbat. O fi de la ploaie, o fi de la boala, o fi de la zacutul in casa, o fi de la faptul ca trebuie sa fac o schimbare … dar numai bine nu-mi e. Si din cauza asta scriu un post inutil. Maine incepe o noua saptamana. Munca, spital, somn, munca, spital, somn … Mda. Doare cand rupi o coaja de pe buba.

Si ca sa nu cadem de-a binelea in galeata cu melancolie, scobim dupa niste bancuri (trimise de catre amicu’ Cata pe care nu l-am mai vazut de-un secol ).

Un bãrbat întreabã o blondã:
-Dacã un individ ar încerca sã te violeze, ai striga dupã ajutor?
-Doar dacã nu se descurcã singur …

Un studiu sociologic arata ca barbatii, în general, ies la baut din doua motive: 1) N-au nevasta 2) Au nevasta

Of course …

… că pe lângă răceala care mă chinuie de câteva zile, trebuia să apară şi o durere de spate. Nu-mi dau seama de la ce e. Am făcut ceva gimnastică zilele trecute (contra ‘colaceilor’ care ameninţă să-mi mănânce talia dacă nu sunt atentă), da’ nu credeam că de la abdomene şi răsuciri te trezeşti cu dureri monstruoase. M-am spălat pe dinţi sprijinită de chiuvetă, merg prin casă cocoşata şi ţinându-mă de şale, stau la birou sprijinită de o pernă. Culmea e că dacă stau aplecată deasupra căzii (am spălat nişte rufe), nu mă doare… Ştiu că vă gândiţi la prostii, păcătoşilor! Mda, şi eu mă gândesc. Da’ nu-i deloc momentul.

Taică-miu a făcut nişte complicaţii şi ieri a fost o zi cumplită pentru noi. A avut tensiune 20 (foarte mare) şi era cât pe ce să facă ocluzie intestinală. Acum i-au băgat un tub prin nas până în stomac, pentru curăţare. Noroc că era mama cu el, pentru că asistentele nici nu-l băgau în seamă. Da, mama doarme de o săptămâna pe scaunele din holul spitalului ca să-l păzească noaptea. În caz că i se face rău (şi i s-a făcut de mai multe ori, inclusiv noaptea trecută când a vomat), ea se duce şi le trezeşte pe asistente din somn, ea se duce şi caută un medic prin tot spitalul ăla nenorocit. E cumplit. Azi nu pot să mă duc să-i ţin locul pentru că-s plină de viruşi.

Afară a fost o zi superbă, iar eu sunt prizonieră în casă. Abia mă mişc. M-am hrănit cu 2 senvisuri, un rest de supă şi medicamente. Am citit bloage, am văzut un film (In the land of women) şi … m-am plictisit. De atâta plictiseală am urmărit toate tâmpeniile scrise pe twitter. Am dat click din user în user… One giant chat room. Incredibil câte metode de socializare s-au inventat. Şi oamenii nu mai ajung să se vadă la faţă. În schimb ştiu unii despre ceilalţi ce mănâncă, pe unde se plimbă, cu cine se ceartă. În curând o să ne şi ‘inmulţim’ via internet şi-o să se inventeze prezervativele pentru monitoare (cu variantă light pentru laptop şi, eventual, cu arome).

Azi noapte mi s-a schimbat dashboard-ul de la wordpress şi nu mai recunoşteam nimic pe aici. Parcă arată un pic mai bine versiunea asta, da’ mi-e tare greu să mă obişnuiesc cu ea. Sunt literele mai mici şi multe chestii înghesuite. M-am chiorât o groază până să mă prind pe unde-s drafturile şi am dat un publish din greşeală. Îmi arată care au fost cele mai vizualizate posturi (’despre mine’ deţine recordul-curioasă mai e lumea -las’ că şi io fac la fel când intru la alţii )

Deci e sâmbătă seara şi eu zac în casă. Nici nu ştiu la ce film să mă uit. Vreau afaraaaa :((

Ce ma enerveaza azi

Cu liniuta, de la capat:

• chestiile serioase spuse in gluma - alea pe care nu-ti vine sa le crezi, desi ai vrea sa le crezi
• spitalele si doctorii
• ca-mi curg mucii intruna ca la un copchil de 5 ani
• gustul de fervex combinat cu tigara
• ca luna asta implinesc 33 in loc de 23
• ca adevarul doare tare, tare de tot.

In rest e bine.