Intalnire de gradul 3 :)
In drumul meu spre birou (ala scurt
) ma intalnesc destul de des cu un blogger cunoscut (cred ca sta in blocul de vis a vis). Prima data l-am vazut asta iarna in statia de autobuz. Fara sa vreau ma uitam insistent la el. A observat, iar eu mi-am intors privirea pentru ca mi s-a facut jena
Apoi am tot trecut unul pe langa celalalt. E ciudat, pentru ca eu ii citesc blogul de multa vreme si am senzatia ca-l cunosc si ca ma cunoaste. Aiurea, nu? Mai ales ca el nu-mi citeste insemnarile, iar eu nu am comentat niciodata la el.
Faza e ca mi s-a mai intamplat sa vad pe strada oameni pe care i-am recunoscut din pozele pe care le au postate pe blog. Primul impuls a fost sa ma duc la ei si sa le spun “hei, stiu cine esti, imi place cum scrii, bla bla bla”. Mi-am dat seama ca e total deplasat sa fac asta. Probabil ca bunele mele intentii s-ar transforma intr-o sperietura si, eventual, intr-o privire gen “uite-o si pe nebuna asta”
Si ma mai gandesc cum as reactiona eu daca m-ar trage cineva de maneca si mi-ar spune: “tu esti ciupercutza??”
Stau si ma gandesc: e ok sa saluti pe cineva pe care il/o recunosti dintr-o poza? Cred ca nu. Se aplica aceeasi regula ca atunci cand vezi pe strada pe cineva care a aparut intr-un ziar sau la televizor (actori, persoane publice). Dar daca si persoana respectiva te recunoaste din poza? :) N-ar fi haios? Doi oameni care se holbeaza unul la celalalt incercand sa se dumireasca “de unde naiba il stiu p’asta?”.
Cred ca ar trebui sa se mai organizeze intalniri cu bloggeri. Nu de alta, dar sa-mi cunosc si eu vecinii
Tie ti s-a intamplat sa vezi pe strada/la metrou persoane ale caror bloguri le citesti? Daca da, te-ai uitat insistent?
(sau numai eu am obiceiul asta prost
)
Tags: blogging
aprilie 21, 2008 la 1:00 pm
pe mine m-a oprit lumea pe strada cu ‘buna, esti jen?’ e ciudat, dar te obisnuiesti la un moment dat. bine, in majoritatea cazurilor au fost persoane pe care le vazusem o data, dar le uitasem
si am mai avut comentarii de la persoane ca tine, care m-au vazut pe strada. ‘erai cumva ieri la ora 3 in statia X?’ e amuzant 
aprilie 21, 2008 la 1:20 pm
E un pic creepy sa te recunoasca lumea. Dar atata timp cat sunt oameni normali, si nu nebuni, cred ca te obisnuiesti.
Daca ma prind nemachiata? :))) Tragedie …. 
Eu m-am ferit sa pun poze pe blog ca sa nu ma urmareasca paparazzii
aprilie 21, 2008 la 1:25 pm
mai bine vb pe net…si apoi faceti o italnire sau ceva, asa e freaky sa te ia cineva de pe strada, desi mie cred ca mi-ar fi k, eu chiar nu am treaba deloc, is si eu ciudat, dar de abordat pe cineva nu as face-o
aprilie 21, 2008 la 1:34 pm
Mai, nici eu nu am abordat pe cineva, da’ imi vine sa-i salut (pe cei pe care ii recunosc)
aprilie 21, 2008 la 2:12 pm
Mie mi se pare perfect normal sa mergi si sa-l tragi pe ala de maneca. Nimeni - absolut nimeni - nu cred ca scrie “in speranta ca NU va fi citit”. Iar, trasul de maneca, pentru a-i spune - acolo, in statia de autobuz - ca-l cunosti pentru ca-i citesti blogul, si ca iti place la nebunie cum scrie, nu cred sa-l supere, ci dimpotriva. Oricat de ilustru sau necunoscut o fi el! Apropos … cine-i?! Apropos 2 … reaminteste-mi … cum ne-am cunoscut noi doi???
aprilie 21, 2008 la 2:21 pm
Primul apropo: iti zic in privat daca tii mortis
E un tip bine
Al doilea apropo: :))))))) Me, busted! Asa-i, te-am tras de maneca si ti-am zis ca tre’ sa-mi dai o bere
In apararea mea pot spune doar ca eram in cadru organizat, da?
Si ca sa-ti raspund aici si la celalalt coment: ma bucur ca nu te mai doare capu’
aprilie 21, 2008 la 2:53 pm
1. Singuru` tip bine … si cunoscut, la care ma pot gandi … sunt eu … dar pe mine m-ai cunoscut deja (???!!!)
2. Si eu ma bucur, dar mai ales Cristina

aprilie 21, 2008 la 3:42 pm
Of, bine rectific: un tip mai putin bine ca tine

El nici macar nu are tricou cu “cel mai sexy blogger”
aprilie 21, 2008 la 5:19 pm
Hahahaha … am aflat cine! Ala mai?!
aprilie 21, 2008 la 5:46 pm
ALA
aprilie 21, 2008 la 5:46 pm
Nu am recunoscut pe nimeni din pozele postate in bloguri… am metodele mele mult mai.. “neortodoxe” de a aborda pe cei ce bloguiesc (bine, am aplicat doar 1 data si a functionat
)
aprilie 21, 2008 la 5:52 pm
Emailu’ e considerat mijloc ‘ortodox’ madam
Zau!
aprilie 21, 2008 la 6:04 pm
UUufff… m`am linistit!
aprilie 21, 2008 la 8:02 pm
si eu m-am intrebat cum as reactiona daca as recunoaste pe strada pe cineva din blogosfera. probabil as ramane cu holbatul si cu regretul ca nu l-am tras de manecuta.
haaaai, zi-ne tuturor cu ce mare bloger te-ai intalnit! eu mai am putin si ma apuc sa-mi rod unghiile. si daca ai stii ce dragi imi sunt: le cresc de cand erau mici!
aprilie 21, 2008 la 8:25 pm
Haha ce timing. Chiar azi ma gandeam care ar fi reactia mea daca s-ar intampla ceva de genul asta. Pentru ca tocmai am primit un e-mail de genul: “te-am vazut prin oras bla bla”, si mi s-a parut ciudat ca n-a venit sa ma traga de maneca sau sa spuna ceva…
aprilie 21, 2008 la 9:28 pm
@Oana: iti spun eu ca te blochezi. iti vine sa zici “salut”, dar treci mai departe … :)) eventual iti spui in sinea ta “io-te ma ca e om normal”
Iti spun pe mail cine era junele
@Andrei: pe tine te recunosc sigur daca iti pui o basma pe cap (babutza style) :))))) Faza e ca daca as veni la tine si te-as intreba de sanatate ai avea o reactie gen “ce vrea si cucoana asta de la mine?”

Azi o colega de 19 ani mi-a vorbit cu “dumneavoastra” desi eram in blugi si tricou … OMG!!! Si totusi, mai am mult pana la pensie
aprilie 21, 2008 la 9:44 pm
eh, in realitate si eu vorbesc cu “dumneavoastra” pana aflu varsta cuiva. sefului numai asa ma adresam, desi avea 28 de ani, apoi am trecut direct la “bre”, urmat de “te ia mama dracu` daca mai bei asa de mult”
aprilie 21, 2008 la 9:48 pm
Iti dau voie sa-mi spui “TU”
Insist chiar :))
aprilie 21, 2008 la 9:54 pm
ciupercutza, mersi, primit mail, lamurit, unghii in perfecta stare!
aprilie 21, 2008 la 10:56 pm
;)) Chiar azi am facut cunostinta cu o colega de-a lui Iubi care cand m-a vazut: “Tomataaaa”.
E ciudat pentru ca nu sunt obisnuita ca oamenii sa imi spuna asa. Si inca n-am avut privilegiul sa ma recunoasca lumea pe strada. Mie mi s-ar parea super flatant sa imi spuna cineva ca ma citeste si ca m-a recunoscut din poze.
Asa ca, poate si tu ar trebui sa ii spui domnului. Poate se bucura. Daca nu, macar nu stie cine esti. 
aprilie 22, 2008 la 10:16 am
Si la mine in cap tot “tomata” esti
Chiar daca stiu cum te cheama 
Asa cum si mie au inceput sa-mi spuna prietenii ‘ciupercutza’.
Nu o sa-i spun nimic domnului respectiv. Sau poate cine stie, daca l-oi vedea pe la vreo intalnire de blogari …
aprilie 22, 2008 la 10:26 am
eu l-am evitat in ultimul moment pe piticu; adica… am evitat ciocnirea frontala; dupa ce-a trecut pe langa mine, ma gandeam: o fi, n-o fi???
apoi ne-am vazut la o intalneala de blogari si era putin mirat: “femeie?”
si nu s-ar fi suparat sa-l opresc… din ce spune.
mai depinde si de timpul pe care il ai la dispozitie; iti trebuie minim 3 minute sa-i explici ca l-ai recunoscut.
sau poti sa faci un post cu link catre el, in care sa povestesti ca l-ai recunoscut; gata cu acoperirea, nu mai tine! :))
aprilie 22, 2008 la 10:36 am
Na, pe piticu il recunoaste juma de bucuresti si tot pitestiu :)) E un vedet
aprilie 22, 2008 la 8:24 pm
hah, mi s-a intamplat si mie. si nu m-am dus. intr-un fel, nici n-am simtit nevoia sa ma duc sa-l sau sa o trag de maneca. poate ca o sa simt o data si poate ca o sa ma duc. anything goes
aprilie 22, 2008 la 8:32 pm
Pai ia vezi, poate ma tragi de maneca prin Barka
Dupa ce terminam cu vacantele astea …
aprilie 24, 2008 la 4:37 pm
ciupercuto, te faci si tu ca-ti pica pe jos ceva
te-ai gandit la strategia asta?
aprilie 25, 2008 la 4:05 pm
asteptam si eu un raspuns… se lasa greu asteptat
aprilie 25, 2008 la 4:10 pm
Mihai, nu prea stiu ce sa-ti raspund. Nu am inteles ce-i cu strategia aia.
Am trecut de varsta la care se folosesc “subtilitati” din astea …
Postul era oricum despre salutat bloggeri, nu despre agatat.
mai 2, 2008 la 9:29 am
apai iti pica pe jos…un flyer ceva legat de blogging. of of
age has no limits 
mai 2, 2008 la 11:15 am
Mihai: acum m-am lamurit
O sa fac stickere cu adresa blogului meu si o sa le tin prin buzunare. Cand mai dau peste un bloger pe strada, i le lipesc pe hainuta.
Si uite asa imi creste mie peigirencu’ …