2 chestii

Prima: ziceam ieri ca o sa se produca niste schimbari importante (ma rog … horoscoapa ma anunta intr-un mare fel). Eram emotionata la gandul ca voi intra in randul lumii civilizate si voi avea interfon. In casa. Ei bine, n-am. Multumiri tuturor vecinilor mei care mi-au spus ‘vai, domnisoara, acu’ juma de ora au plecat aia cu interfonu‘, dar n-au fost in stare sa anunte orele in care sa fiu ‘pe faza’ (desi eu le-am spus in nenumarate randuri ca, in general, ajung acasa dupa ora 19.00, dar in caz de urgenta pot veni de la birou in maxim 20 de minute). M-au sfatuit cu drag sa sun EU la firma de interfoane si sa-i rog sa mai vina o data. Daca tot am platit in avans, ce mai conteaza un telefon in plus, nu? Mda … am sunat, sper sa rezolv maine. Sa vedem ce zice la horoscop

A doua: sa tin minte sa nu mai discut (never ever) despre blog cu cineva care nu stie ce-i aia si nici nu o sa inteleaga vreodata. Pierd timp, imi fac nervi si mai sunt privita si ca o extraterestra. Bashca replici gen “in loc sa iesi cu oameni ‘reali’ la o bere, stai in casa cu ochii in monitor alaturi de toti frustratii“. In secolul 21, daca stai in fata calculatorului si folosesti yahoo messenger sau scrii pe blog, esti frustrat, ai bube, nu ai viata sociala (poti sa citesti si sexuala), nu ai prieteni, esti un bou/vaca, pierzi vremea, etc. etc. etc. Sa nu uit sa le spun asta colegilor mei cu care ma conversez pe YM (la mine in firma e sarcina de serviciu sa fiu online incepand cu ora 9.00 am), sefului meu, tatalui meu, ziaristilor, blogerilor, etc. Evident, daca stai pe forumuri si comentezi nu se mai aplica cele de mai sus. Asta e cool Da mah, aveti dreptate, ar trebui sa stau la cratitza, sa torn copii la norma si sa-mi cumpar sapun ‘Margareta’ la fiecare chenzina a sotzului meu angajat la ‘drumuri si poduri’. Ce naiba pierd atata vreme pe net? Si ce job e asta la firma de software? Nu mai bine stau eu acasa si spal chiloti, camasi flausate si pantaloni de ‘treling’? Hai te-am pupat. Ma duc la bucatarie ca-mi da ciorba-n foc. Pa.

PS M., n-am nimic cu tine. Stiu ca tu ma intelegi. M-am ambalat si eu nitel, ca tot vorbeam de refulari 

Pazea!

Iau decizii majore in seara asta! Asa zice la horoscoapa. Schimbari, nebunii, succes pe plan artistic … alea alea.

In seara asta o sa platesc intretinerea si mi se va monta interfonul. “Sunt sanse mari sa se petreaca schimbari importante, care va vor oferi mari satisfactii“. Asa ziceam si eu

Adevarul e ca mi se va schimba viata de la interfonu’ ala. Deja am inceput sa ma intreb pe ce parte a usii sa-l montez. Sau poate mai bine in sufragerie?? Of … cat stress .

Si cica iau decizii majore in privinta vietii sentimentale “Puteti sa va bazati pe intuitie“. Pe buneeeeeeeee? Jeez .. saru’mana. Eu vroiam sa ma bazez pe … horoscop.

Asa .. un alt horoscop de mare acuratete si inalta simtire am gasit aici. Te rog sa remarci cat de corect e scris si cat de asemanator cu cel de dinainte O splendoare!

Zi si tu, cum sa nu iubesti horoscoapele???

PS. Sunt in pauza de masa … d’aia am timp (in caz ca te intrebai ce naiba m-a apucat).

Cu sinceritate …

… despre si pentru jurnalul meu, partenerul tacut al dialogurilor mele.

Cand am inceput sa te scriu, ti-am promis sinceritate. Ti-am spus ca vreau sa scriu zilnic, ca vreau sa fii martorul trairilor mele, gandurilor mele, prostiilor mele …

Acum iti marturisesc ca imi este foarte greu sa ma ‘dezgolesc’ in public. Este practic imposibil sa nu ma cenzurez, cand stiu ca ma poate citi oricine. Mi-e greu sa nu ma intreb, inainte de a apasa butonul Publish, ce parere vor avea cei ce ma vor citi, ce o sa creada, daca o sa le placa sau daca nu (indiferent daca sunt prieteni sau necunoscuti).

Scriu de aproape doua luni si am reactii diverse. Este bine ca am deja feedback (neasteptat de repede as spune eu).

Cineva mi-a spus ca ultimele posturi sunt prea triste/deprimante. Ok, asta a fost starea mea, asa am scris. Nu e bine. Nu face ‘audienta’ . Ma amuza chestia asta. Nu scriu pentru trafic. Dar cu toate astea, nu pot nici sa ignor parerile celorlalti, nici sa postez glumitze atunci cand imi vine sa ma dau cu capu de pereti. Probabil mai dureaza pana cand voi gasi o cale de mijloc.

Azi, altcineva mi-a reprosat ca imi “filtrez imaginea in fata lumii si sinceritatea mea e prelucrata“. Hmmm … mie mi se pare normal. A scrie pe un site public despre lucruri mult prea intime e ca si cum m-as duce pe strada la un necunoscut si i-as spune ca am o buba dupa ureche. Probabil ca as primi un raspuns de genul “asa, si?? ce ma intereseaza pe mine?”. Pe blog nu scriu ca pe YM si invers.

Si atunci, ce scriu pe blog? Pai ideea e sa punctez anumite lucruri, care peste ani sa ma faca sa-mi aduc aminte despre cum era viata mea. Imi pare rau ca nu am tinut un jurnal in ultimii 10 ani de exemplu. Pur si simplu, am uitat multe lucruri. Si nici nu am foarte multe poze. Aproape nimic care sa ateste trecerea mea prin aceasta perioada. Nu-mi place.

La prima vedere pare simplu sa scrii pe un blog. Nu e. Si mai simplu e sa fii criticat pentru ceea ce scrii pe un blog. Ma bucura ca am primit totusi reactii pozitive si, mai ales, mesaje de la persoane care imi spun sa scriu mai des.

Si atunci stau si ma intreb: pana unde pot sa merg cu sinceritatea? Ce fel de imagine sa ofer spre ‘vizionare/citire’? Well … nu o am decat pe asta. Buna sau rea, plictisitoare sau amuzanta, deprimata sau vesela … face parte din mine. Si pana la urma, asta e jurnalul meu personal. Scriu ce mi se pare mie important, nu altora.

Na, azi am chef sa scriu ca sunt o meseriasa. Dupa o luna de zile, am reusit sa-mi desfund singura chiuveta de la baie! Poftim continut original pe blog Traiasca Mr Muscolo! Pana ieri habar n-aveam la ce foloseste. It really works! Mai ca-mi vine sa ma pup.

Acum vorbind serios, azi de dimineata eram foarte dezamagita de jurnalul meu. Si chiar ma gandeam daca are vreun rost sa continui. Apoi am primit un compliment foarte frumos (indirect, de la o cititoare pe care nu o banuiam - iti multumesc). Si totul a capatat sens. Stiu ca daca o sa scriu cum stiu eu, o sa fie bine.

O leapsa

Tomatina a primit in ultima vreme jdemii de lepse. Si pentru ca e o fire generoasa, s-a gandit sa mai dea si la altii. Asa … in spiritul sarbatorilor De fapt leapsa asta e un concurs initiat de Nenea Cosmos si am votat deja la sectiunea Cel mai misto blogger . Acum na, o sa raspund si aici (scurt de tot):

1. Cel mai prost/stupid/marlan politician: TOTI (dar ca sa dau totusi un nume … Ion Iliescu)

2. Cel mai misto blogger roman: EU (citesc vreo 40 de bloage … chiar mi-e greu sa fac un top)

3. Cea mai naspa persoana publica promovata in acest an de media romaneasca: Fam. Columbeanu (un libidinos si o curvistina - chiar vrem sa vedem asta la televizor??? )

PS. Aplauze pentru postul de astazi Tomata. Si mai ales pentru ultimul paragraf.

 

Bancul de luni

Primit acum pe email …

Doua blonde, in masina … la semafor.

- Fata, ce fain e roshu ala …

- Da, fata, tu … ia uite si verdele asta aprins ce misto e!

- Oau, fata .. superb .. ia uite, galben …

- Draga, asta nu-mi place .. doar stii ca galben e culoarea geloziei

- Ia uite fata … iar e rosu

- Da, pe asta l-am mai vazut .. Hai sa mergem!

Update

Azi am fost la cumparaturi si am rezolvat partial problema cadoului. Nu, nu i-am luat veioza … ci bunny slippers mov cu galben Sunt atat de haiosi ca-mi vine sa-i pastrez pentru mine. Ideea e sa-l fac sa se incalte cu ei la birou O sa ies maine prin magazine sa vad ce-i mai cumpar. Plus ca trebuie sa iau cadouri pentru ai mei si o papusa pentru nepoata-mea.

Din cauza frigului de azi, cred ca ma paste o raceala. La ora asta am un pic de temperatura. Sper sa-mi treaca pana sambata viitoare.

Azi mi-a fost dor … de el. Mi se mai intampla. O sa treaca.

Mai e atat de putin pana la Craciun … si nu simt nimic special. Am impodobit ieri bradul la firma. E frumos, decorativ, dar nu-mi inspira nimic. Am uitat sa ma bucur de sarbatoarea asta. Craciunul se transforma in afacere, in poleiala argintie, in cozonaci la cutie si sarmale la casoleta. Nu se mai pomeneste nicaieri de adevarata semnificatie, nu ne mai gandim la nimic spiritual … totul se reduce la alergatura dupa porc si vin. Oare cata lume merge la biserica in ziua de Craciun?

Se pare ca ‘depresia de dinainte de sarbatori’ nu e doar o vorba. Incepe sa se manifeste. Noroc ca s-a inventat munca. Si Jeff Dunham.

Melodia serii - o superbitate - pe care as dansa cu el. E de ascultat …

Weird

Sunt zile cand nu se intampla nimic. Si sunt zile cand se intampla atat de multe, incat am nevoie de mult timp ca sa le ‘diger’. Ieri a fost una dintre aceste zile. Concret, nu s-au petrecut evenimente majore. Doar chestii mici si ciudate, dar luate impreuna, mi-au dat mult de gandit. Nu toate pot fi povestite pe blog pentru ca sunt inca prea ‘proaspete’, inca nu m-am dumirit exact cum si de ce s-au intamplat.

Seara tarziu, am avut o discutie extrem de ciudata (si totusi interesanta) pe YM cu o persoana din firma. Inca nu-mi dau seama ce consecinte va avea faptul ca am fost ingrozitor de sincera. Si am avut senzatia ca si persoana respectiva a fost sincera. Era o discutie despre business/organizare and stuff. Poate a fost doar un test, poate omul respectiv chiar avea nevoie sa discute cu mine. Inca nu stiu. Cert e ca ma simt foarte foarte ciudat si am senzatia ca toata intamplarea asta va avea urmari.

De altfel, toate intamplarile zilei de ieri inchid un cerc si deschid un altul. S-au intamplat intr-un timp extrem de scurt si poate din cauza asta nu am avut cum sa le inteleg sau sa le analizez.

Am mers ieri in Carturesti si m-am intalnit cu Aura printre carti. Cand am intrat ningea, cand am iesit se oprise ninsoarea … Ne-am dus sa mancam si sa stam de vorba “ca fetele”. Intr-un mod foarte ciudat, diferenta de 10 ani dintre noi nu s-a simtit … Iarasi ciudat cum ceea ce imi spunea ea, imi dadea senzatia de ‘deja vu’ … Cu alte cuvinte, we clicked! Da, urmatoarea miscare e sa ne alegem o melodie (inside joke). A, si am primit cadou de la ea o carte numita “Clubul norocoaselor” de Amy Tan pentru care ii multumesc inca o data.

O alta experienta ciudata a zilei de ieri a fost o discutie cu Hulub despre “Fenomenul Pitesti” sau mai bine zis incercarea lui de a ma face sa inteleg anumite lucruri (discutie reluata cumva azi, la o dimensiune mult mai redusa, si prin prisma lucrurilor petrecute ieri seara). Incep sa inteleg ce-ai vrut sa spui …

Si au mai fost niste lucruri ciudate, dar voi povesti altadata despre urmarile lor. Pentru ca vor fi urmari …

O zi speciala

Astazi pentru mine este o zi speciala. O sa mananc bomboane si o sa beau un martini mai pe seara (cred …). De obicei, in aceasta zi mama imi cumpara ceva frumos si imi facea o prajitura. Probabil azi ma va suna, iar prajitura o voi manca de Craciun cand o sa ajung la ai mei.

Nu este o sarbatoare cu cruce rosie in calendar (nici la ortodocsi, nici la catolici), dar pentru mine este foarte importanta. Pentru ca este ziua numelui meu.

Mare chef, mare

Adrian Cristea ne invita cu drag la un blogo-craciun party. Ne-am obisnuit deja cu chefurile in blogosfera, stim ca ies misto, asa ca mergem (eu si cu jurnalul meu, adica…).

 Detalii mai multe aici. Cica se dau si diplome.

Bizi

Da, astazi sunt bizi bizi. De fapt cam asa voi fi pana la primavara. Am avut o sedinta la ora 9.00 am (uf …) la care s-au stabilit treburili pentru urmatoarele 3 luni. Pe langa faptul ca voi avea de testat la greu, am si neshpe manuale de facut sau adaptat. Pe 4 februarie cica plec la Sofia si in aprilie probabil la Kiev. Mda… ce misto ar fi sa avem un client prin Grecia (la care sa ma duc in iunie eventual ).

Poanta zilei a fost ca, dupa ce ni s-au pus proiectele si, mai ales, deadline-urile pe flipchart de ne facuseram toti verzi la fatza, ne-au rugat sa ne gandim azi la ce zile de concediu ne luam de sarbatori Primul termen de predare e 20.12.2007, urmatorul e 4 ianuarie 2008 Amuzant, nu? Da, si eu am zis la fel. O sa-mi iau probabil liber pe 24 decembrie, dar in rest … muncim pe plantatie.

Acestea fiind spuse, mai jurnalule, eu ma cufund in munca. Nici nu stiu de ce sa ma apuc mai intai. Cred ca ma apuc de o pauza de tigara . Tu poti sa mai stai pe aici sa te joci, ca oricum te doare la basca. Sa te porti frumos cu musafirii, ai auzit? Bun. Te-am pupat. Brb.